Duminica a patra a Marelui Post este închinată Sf. Ioan Scărarul. Ea este rânduită aici spre cinstirea acestui mare pustnic care a vieţuit în Muntele Sinai şi care ne învaţă prin viaţa şi scrierile sale cum să ne dirijăm efortul pentru a urma pe Iisus. "Stâlp însufleţit cu adevărat şi chip al înfrânării câştigându-te pe tine Pãrinte Ioane, toţi cinstim pomenirea ta" (Canonul Sf. Ioan Scărarul). Acest sfânt, prin lucrarea sa intitulată "Scara paradisului", împărţită în 30 de capitole, ne învaţă prin reguli practice şi precise cum putem urca spre desăvârşire, spre despătimire, prin înfrânare, prin post şi prin rugăciune. Această scară imaginară, asemenea scării pe care a văzut-o Iacov din Vechiul Testament este "... sprijinită pe pământ, iar cu vârful atingea cerul pe care se suiau şi se pogorau îngerii" (Facere 28, 12).
Astfel, prin înfrânare, post, rugăciune şi cu stăruinţă, omul poate ajunge eliberat de patimi, poate dobândi pacea lăuntricã, poate avea parte de lumina Dumnezeirii ca dar de la Dumnezeu, iar în vârful acestei scări află iubirea lui Dumnezeu, iubire care culminează acest urcuş. Toată viaţa noastră trebue să fie un urcus; mereu trebuie sã ne avântăm mai sus, să dorim ca astăzi să fim mai buni decât ieri, neţinând seama de vârstă, cãci urcuşul acesta nu cunoaşte limite.
Sursa: http://www.romania.co.nz/rel/dum1.php
Astfel, prin înfrânare, post, rugăciune şi cu stăruinţă, omul poate ajunge eliberat de patimi, poate dobândi pacea lăuntricã, poate avea parte de lumina Dumnezeirii ca dar de la Dumnezeu, iar în vârful acestei scări află iubirea lui Dumnezeu, iubire care culminează acest urcuş. Toată viaţa noastră trebue să fie un urcus; mereu trebuie sã ne avântăm mai sus, să dorim ca astăzi să fim mai buni decât ieri, neţinând seama de vârstă, cãci urcuşul acesta nu cunoaşte limite.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu