Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala patriarhală şi a rostit un cuvânt de învăţătură, astăzi, 15 martie, în Duminica a II-a din Postul Mare.
Despre înţelesurile duhovniceşti ale pericopei evanghelice citite la Sfânta Liturghie, în care este prezentată vindecarea slăbănogului din Capernaum, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus: Evanghelia ne arată că acest păcătos care s-a dovedit capabil de pocăinţă prin suferinţă nu a mai putut veni singur la Hristos, ci alţii l-au adus. Patru inşi l-au purtat. Aceştia patru, anonimi, reprezintă Biserica. Nu li se dă numele pentru a arăta că ei reprezintă mulţimea credincioşilor, care nu se gândesc doar la ei înşişi şi la sănătatea lor, ci îi ajută pe cei bolnavi să se vindece. De aceea, Biserica, reprezentată prin aceşti patru oameni, care îl aduc pe slăbănog la Hristos, se roagă pentru cei bolnavi, pentru cei necăjiţi, pentru cei întristaţi, pentru cei care sunt imobilizaţi la pat, pentru cei în suferinţă, pentru cei ce nu se mai pot ruga ei înşişi. Referindu-se la legătura dintre lectura evanghelică şi perioada Postului Mare, Preafericirea Sa a subliniat că, mai întâi, Hristos Domnul ne arată că avem nevoie de vindecarea sufletului. În această perioadă a Postului, trebuie mai întâi de toate să căutăm vindecarea sufletului de păcate, iertarea păcatelor care se dăruieşte prin pocăinţă, prin spovedanie sau mărturisirea păcatelor şi prin primirea iertării şi prin hotărârea de a nu mai săvârşi păcatul.
Deoarece Duminica a II-a din Postul Mare este închinată de Biserică Sfântului Ierarh Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a menţionat în a doua parte a cuvântului de învăţătură: Faptul că Biserica a fixat în această duminică, a II-a din Marele Post al Sfintelor Paşti ca să fie pomenit în mod special Sfântul Grigorie Palama este semnificativ deoarece prin aceasta se doreşte să se arate că noi, după ce am prăznuit prima duminică din Post ca duminica dreptei credinţe, Duminica Ortodoxiei, acum, în a doua duminică din Post, învăţăm că dreapta credinţă, postul, rugăciunea, nevoinţele, spovedania, împărtăşirea ne aduc lumina harului neînserat din slava Împărăţiei cerurilor, în mod tainic acum, ca lumina învierii sufletului din moartea păcatului şi ca pregustare a bucuriei luminii Învierii lui Hristos. Duminica Sfântului Grigorie Palama, a II-a din Marele Post al Sfintelor Paşti, ne cheamă să ne luminăm prin rugăciune, prin post, prin fapte bune, prin citirea Sfintei Scripturi, prin citirea vieţilor sfinţilor, prin citirea scrierilor sfinte şi prin toată fapta cea bună, prin tot cuvântul bun ne luminăm. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a insistat asupra chemării la luminare, ce rezultă şi din specificul alimentaţiei de origine vegetală din perioada postului: În această perioadă, nu consumăm produse de origine animală, ci numai produse de origine vegetală, pentru că plantele sunt rezultatul fotosintezei, al prelucrării luminii de la soare. Deci, noi ne hrănim cu plante crescute din lumină, hrănim trupul cu lumină acumulată de la soare, care devine simbol sau veşmânt pentru altă lumină, lumina harului celui nevăzut, dar real, care ne vine din rugăciune, din spovedanie, din împărtăşanie, din faptele bune. Şi, deci, iată cum mâncăm în această perioadă lumină de la soare, acumulată în plante, pentru a hrăni trupul, dar sufletul îl hrănim cu lumină din Sfintele Scripturi, din rugăciune, din scrierile sfinţilor, din Sfintele Taine şi din faptele bune. Deci, iată cum duminica aceasta a luminii harului lui Dumnezeu ne cheamă să ne luminăm şi sufletele şi trupurile, ca să ne pregătim pentru marea lumină şi marea bucurie a Sfintelor Paşti, spre slava lui Dumnezeu şi spre a noastră mântuire. Amin!.
Despre înţelesurile duhovniceşti ale pericopei evanghelice citite la Sfânta Liturghie, în care este prezentată vindecarea slăbănogului din Capernaum, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus: Evanghelia ne arată că acest păcătos care s-a dovedit capabil de pocăinţă prin suferinţă nu a mai putut veni singur la Hristos, ci alţii l-au adus. Patru inşi l-au purtat. Aceştia patru, anonimi, reprezintă Biserica. Nu li se dă numele pentru a arăta că ei reprezintă mulţimea credincioşilor, care nu se gândesc doar la ei înşişi şi la sănătatea lor, ci îi ajută pe cei bolnavi să se vindece. De aceea, Biserica, reprezentată prin aceşti patru oameni, care îl aduc pe slăbănog la Hristos, se roagă pentru cei bolnavi, pentru cei necăjiţi, pentru cei întristaţi, pentru cei care sunt imobilizaţi la pat, pentru cei în suferinţă, pentru cei ce nu se mai pot ruga ei înşişi. Referindu-se la legătura dintre lectura evanghelică şi perioada Postului Mare, Preafericirea Sa a subliniat că, mai întâi, Hristos Domnul ne arată că avem nevoie de vindecarea sufletului. În această perioadă a Postului, trebuie mai întâi de toate să căutăm vindecarea sufletului de păcate, iertarea păcatelor care se dăruieşte prin pocăinţă, prin spovedanie sau mărturisirea păcatelor şi prin primirea iertării şi prin hotărârea de a nu mai săvârşi păcatul.
Deoarece Duminica a II-a din Postul Mare este închinată de Biserică Sfântului Ierarh Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a menţionat în a doua parte a cuvântului de învăţătură: Faptul că Biserica a fixat în această duminică, a II-a din Marele Post al Sfintelor Paşti ca să fie pomenit în mod special Sfântul Grigorie Palama este semnificativ deoarece prin aceasta se doreşte să se arate că noi, după ce am prăznuit prima duminică din Post ca duminica dreptei credinţe, Duminica Ortodoxiei, acum, în a doua duminică din Post, învăţăm că dreapta credinţă, postul, rugăciunea, nevoinţele, spovedania, împărtăşirea ne aduc lumina harului neînserat din slava Împărăţiei cerurilor, în mod tainic acum, ca lumina învierii sufletului din moartea păcatului şi ca pregustare a bucuriei luminii Învierii lui Hristos. Duminica Sfântului Grigorie Palama, a II-a din Marele Post al Sfintelor Paşti, ne cheamă să ne luminăm prin rugăciune, prin post, prin fapte bune, prin citirea Sfintei Scripturi, prin citirea vieţilor sfinţilor, prin citirea scrierilor sfinte şi prin toată fapta cea bună, prin tot cuvântul bun ne luminăm. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a insistat asupra chemării la luminare, ce rezultă şi din specificul alimentaţiei de origine vegetală din perioada postului: În această perioadă, nu consumăm produse de origine animală, ci numai produse de origine vegetală, pentru că plantele sunt rezultatul fotosintezei, al prelucrării luminii de la soare. Deci, noi ne hrănim cu plante crescute din lumină, hrănim trupul cu lumină acumulată de la soare, care devine simbol sau veşmânt pentru altă lumină, lumina harului celui nevăzut, dar real, care ne vine din rugăciune, din spovedanie, din împărtăşanie, din faptele bune. Şi, deci, iată cum mâncăm în această perioadă lumină de la soare, acumulată în plante, pentru a hrăni trupul, dar sufletul îl hrănim cu lumină din Sfintele Scripturi, din rugăciune, din scrierile sfinţilor, din Sfintele Taine şi din faptele bune. Deci, iată cum duminica aceasta a luminii harului lui Dumnezeu ne cheamă să ne luminăm şi sufletele şi trupurile, ca să ne pregătim pentru marea lumină şi marea bucurie a Sfintelor Paşti, spre slava lui Dumnezeu şi spre a noastră mântuire. Amin!.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu