Hramuri şi sărbători: Pogorârea Sfântului Duh (Duminica Rusaliilor)

SINAXARUL SĂRBĂTORII

Acest praznic se sărbătoreşte în fiecare an la 50 de zile după Sfânta Înviere şi la 10 zile după Înălţare. Praznicul se sărbătoreşte mereu duminica. 

Praznicul comemorează coborârea Sfântului Duh asupra Apostolilor adunaţi în ziua Cincizecimii, o sărbătoare de tradiţie iudaică. De asemenea celebrează formarea Bisericii prin predica Apostolilor şi botezarea miilor de credincioşi care în acea zi au crezut în mesajul Evangheliei mântuirii prin Iisus Hristos. Sărbătoarea mai este de asemenea văzuta ca o culme a relevării Sfintei Treimi.

Sursă text: www.credo.ro

SEMNIFICAŢIA ICOANEI POGORÂRII SFÂNTULUI DUH

Această icoană îi arată pe Apostoli şezând pe scaune, ca pe Muntele Sion, simbolizând astfel prima comunitate a Bisericii, începutul Bisericii Creştine. Ei formează un semicerc care exprimă unitatea Bisericii, Trupul Mistic al Mântuitorului Iisus Hristos. Icoana nu este imaginea unui eveniment istoric, ea simbolizând importanţa acestui eveniment pentru toate timpurile. 

La fel ca în multe alte icoane, Apostolii sunt prezentaţi în perspectivă inversă, figurile fiind din ce în ce mai mari cu cât sunt mai în spate. De asemenea, în fundal este desenată clădirea în care ei se află, "încăperea de sus" (foişorul sau tricliniul în care Apostolii se adunaseră). 

În partea superioară a icoanei este desenat un alt semicerc din care ies raze. Razele indică spre Apostoli iar "limbi de foc" coboară deasupra fiecăruia, acestea simbolizând Pogorârea Duhului Sfânt. 

În mijlocul grupului de Apostoli, este un loc neocupat. Acest loc este al Mântuitorului, capul invizibil al Bisericii. Unele icoane străvechi au în centru un altar, tronul slavei eterne a Mântuitorului, care simbolizează prezenţa Sa invizibilă. În mod categoric, nimeni altcineva nu poate fi pictat aici. 

Apostolii stau aşezaţi, spre deosebire de Icoana Înălţării unde ei sunt arătaţi în confuzie. Acesta reprezintă darul Duhului Sfânt, viaţa interioară, a Duhului, darul Lui către Biserică. 

Grupul celor Doisprezece Apostoli simbolizează Biserica, nu numai pe cei menţionaţi în cartea Faptele Apostolilor ca fiind împreună cu Apostolii în ziua Pogorârii Duhului Sfânt. De asemenea, în icoană este reprezentat şi Apostolul Pavel, care ulterior va deveni Apostol al Bisericii şi un mare propovăduitor. La momentul Pogorârii Duhului Sfânt, Apostolul Pavel încă era Saul prigonitorul. Cei patru Evanghelişti, Matei, Marcu, Luca şi Ioan sunt pictaţi cu cărţi în mână, cu toate că încă nu îşi scriseseră lucrările. Alţi Apostoli sunt desenaţi cu suluri de pergamente în mână, semnificând autoritatea învăţăturilor date lor de Mântuitorul Iisus Hristos. 

Prezenţa Sfântului Pavel şi a celor patru Evanghelişti aminteşte de mulţimea ucenicilor care au fost de faţă la Pogorârea Duhului Sfânt. 
Cosmosul (lumea)

În alt semicerc, din partea de jos a icoanei, este reprezentată figura simbolică a unui rege. El este într-un loc întunecat, care reprezintă lumea aceasta învăluită în păcat. Această persoană singură simbolizează lumea întreagă, care înainte de Pogorârea Duhului a fost fără lumina credinţei. El este înclinat în faţă pentru a simboliza bătrâneţea care este consecinţa păcatului lui Adam. Prin puterea Duhului Sfânt, Biserica aduce lumină lumii întregi prin învăţăturile sale. Uneori, această figură este arătată ieşind în lumină, purtând cu amândouă mâinile o legătură (năframă) cu mai multe pergamente (suluri) care sunt învăţăturile Apostolilor, prin care lumea avea să fie luminată.

Unele reprezentări ale Cincizecimii o includ şi pe Maica Domnului. Interpreţii icoanei Cincizecimii nu sunt de acord asupra validităţii prezenţei Ei în această icoană, întrucât, pe de o parte, Biserica este reprezentată aici de Sfinţii Apostoli, iar pe de altă parte există indicii că Ea ar fi fost totuşi prezentă acolo. Totuşi, ea a fost o vreme inclusă în canonul iconografic al icoanei Cincizecimii, mai ales în Rusia şi Albania.

Sursă text: orthodoxwiki.org

HRAMURI DE MĂNĂSTIRI:

• Mănăstirea Agafton - judeţul Botoşani;
• Schitul "Pogorârea Sfântului Duh" - judeţul Bihor;
• Mănăstirea Christiana - Bucureşti;
• Mănăstirea Cocoş - judeţul Tulcea (hram biserica mare);
• Mănăstirea Cotumba (Cotumbiţa) - judeţul Bacău;
• Mănăstirea Cetatea Dagâţa - judeţul Iaşi;
• Mănăstirea Dobrovăţ - judeţul Iaşi (hram biserica mare);
• Mănăstirea Dragomirna - judeţul Suceava (hram biserica mare);
• Mănăstirea Hodoş-Bodrog - judeţul Arad (hram biserica nouă);
• Mănăstirea Horaiţa - judeţul Neamţ (hram paraclisul din clopotniţă);
• Mănăstirea Strâmba - judeţul Sălaj;
• Mănăstirea Valea Mănăstirii - judeţul Argeş;
•